Când începe Postul Crăciunului în 2020. Ce nu ai voie să faci timp de 40 de zile
Postul Crăciunului, în anul 2020, conform calendarului creștin ortodox, începe la jumătatea lunii noiembrie, pe data de 15 noiembrie. Postul Crăciunului se va încheia pe 24 decembrie. Pe durata postului de 40 de zile, credincioșii își aduc aminte de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.
Lasatul Secului pentru Postul Crăciunului 2020 are loc în seara Sfântului Filip, pe data de 14 noiembrie. În perioada postului nu se organizează nici nunți, nici botezuri. Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.
La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 14 noiembrie.
Postul Crăciunului – ce nu ai voie să mănânci
Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.
În Postul Crăciunului, credincioșii consumă doar mâncăruri de post. Aceștiai nu au voie să guste carne, brânză și ouă, iar în zilele de luni, miercuri și vineri mâncarea se consumă fără ulei și nu se bea vin. Însă, dacă în zilele de luni, miercuri și vineri, Biserica Ortodoxă prăznuiește un sfânt mare din Calendar însemnat cu cruce neagră, atunci creștinii au voie să consume vin și untdelemn, iar dacă sărbătoarea este trecută cu cruce roșie în calendar, atunci în acea zi se face dezlegare și la pește.
În zilele de sâmbătă și duminică, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă la untdelemn, pește și vin. În ziua de Ajun se mănâncă doar seara și este voie doar: grâu fiert îndulcit cu miere, turte din făină, covrig și poame.
Ce să nu faci în Postul Crăciunului – Tradiții și obiceiuri
Cu o zi înainte de începerea postului, de Lăsata Secului, femeile adună toate vasele din casă și le spală bine pentru a îndepărta orice urmă de grăsime. Se face acest lucru, pentru a se asigura că nu se înfruptă cu produse interzise în zilele de post ce vor urma. Tot de Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube.
Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă, iar dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte: “Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”.
Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă. Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.
Se spune că dacă vremea este bună pe toată durata postului și nu e prea frig, atunci primăvara care va veni va fi una ploioasă. Pe 29 noiembrie, în ajun de Sfântul Andrei, se spune că se ung ușile și ferestrele cu usturoi împotriva strigoilor. De asemenea, nu se dă cu mătura de teama lupilor.
În ziua de Sf. Andrei, de 30 noiembrie, nu se împrumută din casă, nu se pronunță numele lupului, iar fetele fac vrăji de dragoste. În această zi se pune în apă o crenguță de măr, iar dacă înflorește până de Sfântul Vasile, atunci anul viitor va fi unul roditor.
Zile cu dezlegare la pește în postul Crăciunului
21 noiembrie – când se sărbătoreşte Intrarea în biserică a Maicii Domnului;
23 noiembrie – sărbătoarea Sfântului cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii;
24 noiembrie – Duminica a 30-a după Rusalii;
25 noiembrie – Sfânta Mare Mucenică Ecaterina, Sfântul Mare Mucenic Mercurie;
30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României;
1 decembrie – duminica a 15-a după Rusalii;
3 decembrie – Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani;
5 decembrie – Sfântul Cuvios Sava cel Sfinţit, Sfântul Mucenic Anastasie, Sfântul Cuvios Mucenic Cosma Atonitul;
6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei;
7 decembrie – Sfânta Mucenică Filofteia de la Curtea de Argeş;
8 decembrie – Duminica a 27-a după Rusalii;
12 decembrie – Sfântul Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, Sfântul Mucenic Sinet, Sfântul Ierarh Alexandru, arhiepiscopul Ierusalimului;
14 decembrie – Sfinţii Mucenici Tirs, Calinic, Filimon şi Apolonie;
15 decembrie – Duminica a 28-a după Rusalii.